Sugestii de lectură - Dacă Dumnezeu ar fi activist pentru drepturile omului

Info Adventist 4 octombrie 2020

Schimbarea rapidă a lumii în care trăim aduce cu sine o debusolare a individului. Creștinii, ca locuitori ai acestei lumi, chiar dacă se străduiesc să nu facă parte din ea, nu sunt imuni la aceste schimbări, așa că este necesar să le cunoască măcar…

DACĂ DUMNEZEU AR FI ACTIVIST PENTRU DREPTURILE OMULUI, de Boaventura de Sousa Santos, Ideea Design & Print Editură, Cluj Napoca, …

Boaventura de Sousa Santos este profesor emerit de sociologie la Universitatea Coimbra, Portugalia, profesor distins de drept la Universitatea Wisconsin-Madison, SUA, doctor în științe juridice al Universității Yale și doctor honoris causa  al Universității McGill. Este directorul Centrului de Studii Sociale al Universității și coordonator al proiectului ALICE: Leading Europe to a New Way of Sharing the World Experiences, al European Research Council și unul dintre participanții fondatori ai Forumului Social Mondial.

În timpul studiilor în Statele Unite a adoptat ideologia marxistă. A publicat o mulțime de lucrări despre globalizare, sociologia dreptului și a statului, epistemologie, democrație și drepturile omului. Iată câteva dintre cele mai recente:

  • Toward a New Common Sense: Law, Science and Politics in the Paradigmatic Transition (1995);
  • Toward a New Legal Common Sense. Law, globalization, and emancipation ( 2002);
  • The Rise of the Global Left. The World Social Forum and Beyond ( 2006);
  • Epistemologies of the South. Justice against Epistemicide ( 2014);
  • O Direito dos Oprimidos ( 2014);
  • A Justiça Popular emCabo Verde ( 2015);
  • Revueltas de Indignación y OtrasConversas ( 2015);
  • If God Were a Human Rights Activist ( 2015);
  • The End of the Cognitive Empire( 2018).

Spune autorul despre menirea acestei cărți și punctele sale de pornire: „Trăim într-o epocă dominată de ideea autonomiei individuale, o autonomie care trebuie exercitată pe o piață mondială constituită dintr-o miriadă de piețe locale, naționale și globale, în care toate dimensiunile vieții individuale și sociale sunt supuse potențial schimbului, la valori exprimate în prețuri.[…] Această ideologie domină întreaga lume, chiar dacă efectele penetrării sale variază puternic de la regiune la regiune. Ea e diseminată de prozeliți care cred că au misiunea de a anunța noul mod de a fi om. Această formă ideologică aparține puterii postsociale, postetatiste, extrem de concentrate, prin care elita globală a celor 1% conduce 99% din populația însărăcită a lumii.

Există două politici normative care contracarează în prezent ideologia autonomiei individualiste, posesive. Amândouă operează la nivel global, deși sunt prezente în grade diferite în regiunile lumii. Cele două politici normative la care mă refer sunt drepturile omului și teologiile politice.

Voi începe prin a identifica problemele majore provocate de ascensiunea teologiilor politice la începutul secolului al XXI-lea asupra drepturilor omului.”(p.7-9).

Dar ce înseamnă ceea ce autorul numește „teologii politice” ? Punând în contrast cele două (drepturile omului și teologiile politice), autorul explică: „În aceeași perioadă(1970-1980), apare și un alt tip de politici normative, teologiile politice, prin care înțelegem teologiile care contestă separarea între sfera publică și cea privată, solicitând un rol al religiei în sfera publică. Conform teologiilor politice, demnitatea umană e legată de îndeplinirea voinței divine pe pământ, iar acest mandat nu poate fi restrâns la sfera privată.”(p,8). Mie îmi pare ceva foarte cunoscut, cu ecouri biblice: „Și a făcut ca toți: mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta…”(Apocalipsa 13,16-17 p.p.).

Cartea are șase capitole:

  1. Drepturile omului: O hegemonie fragilă;
  2. Globalizarea teologiilor politice;
  3. Cazul fundamentalismului islamic;
  4. Cazul fundamentalismului creștin;
  5. Drepturile omului în zone de contact cu teologii politice;
  6. Către o concepție postsecularistă a drepturilor omului: Drepturile contrahegemonice ale omului și teologiile progresiste.

O carte care merită atenție, măcar pentru a înțelege în ce fel de lume trăim, care sunt forțele care o direcționează și care sunt ideologiile care lucrează, subtil dar constatnt, la această direcționare.

Lectură atentă și circumspectă…

Dr. Valeriu Petrescu