Ateismul și, mai ales, noul ateism, a trezit reacții în sânul credincioșilor, mai ales a creștinilor. Astfel au apărut o mulțime de lucrări apologetice și, câteva, foarte importante despre istoria reală a creștinismului…
ATEISMUL – O AMĂGIRE – REVOLUȚIA CREȘTINĂ ȘI ADVERSARII EI, de David Bentley Hart, Editura Doxologia, 2017…
David Bentley Hart(n. 1965) este un scriitor, filosof și teolog american a cărui operă cuprinde o mulțime de subiecte și genuri. Este un eseist prolific, scriind depre subiecte din artă, literatură, religie, filosofie, film, baschet și politică. A scris și cărți de ficțiune. Apreciat pentru stilul distinctiv, plin de umor, și, adeseari, combativ al prozei sale, Hart a fost descris de unul dintre cei mai conservatori scriitori, Matthew Walter, ca „cel mai mare eseist în viață al nostru.”
Ca teolog universitar s-a specializat în filozofia clasică, medievală și, în mod special, în cea continental europeană. De asemenea este specializat în filosofie și teologie sistematică, texte patristice, cultură Sud-Est asiatică, religie și metafizică. A realizat și o traducere a Noului Testament, care apărut în 2017.
Și-a făcut studiile universitare la University of Maryland, și-a luat un Master of Philosophy de la University of Cambridge, un Master of Arts și un Doctorat of Philosophy de la University of Virginia. Cariera sa didactică este foarte bogată. A predat la University of Virginia, University of St. Thomas (Minnesota), Duke Divinity School, și la Loyola College in Maryland. A fost visiting professor la Providence College, În anul academic 2014–2015 Hart a fost Danforth Chair la Saint Louis University în Department of Theological Studies. În 2015, a fost numit ca Templeton Fellow la University of Notre Dame Institute for Advanced Study.
Ca specialist în patristică, Hart s-a concentrat în mod special asupra tradiției Părinților Greci, cu un interes deosebit pentru Grigore de Nyssa și Maxim Mărturisitorul. A fost în stare, de exemplu, să-l folosească pe Maxim ca un „corector” pentru„ istoria ființei” a lui Heidegger. Mai târziu s-a ocupat de doctrina apokatastasis, sau universal reconciliation, ca și de philosophy of mind și de relația dintre știință și metafizică.
ATEISMUL – O AMĂGIRE – REVOLUȚIA CREȘTINĂ ȘI ADVERSARII EI este o carte care tratează subiectul istoriei Bisericii primare în primele patru-cinci secole și modul cum creștinătatea s-a născut din cultura Antichității târzii.
Spune autorul despre aspectul înșelător al titlului principal al prezentei lucrări: „La momentul apariției acestei cărți, popularitatea Noilor Atei atinsese apogeul în spațiul anglofon, astfel încât editorii au decis să o publice sub titlul Ateist Delusions( ca un „tribut”, să spunem așa, adus succesului imens al cărții lui Richard Dawkins, The Great Delusion(apărută și în llimba română sub titlul Dumnezeu: o amăgire). Fără îndoială, această decizie a dus la creșterea cifrei de vânzări, însă, în același timp, a denaturat scopul și esența cărții. Este adevărat că Noii Atei apar menționați în introducerea și încheierea cărții, însă doar ca procedeu- cadru, menit să plaseze argumentația în contextul unui moment cultural distinct. Și, trebuie să recunosc, cărțile Noilor Atei erau atât de convenabil de prost scrise – slab argumentate, pline de o uluitoare ignoranță conceptuală, istorică, aproape adolescentine prin trivialitate polemică -, încât m-au scutit de necesitatea construirii unei contraargumentări; erau un cadou pe care ar fi fost nepoliticos să îl refuz. […] Este(această care) o încercare, poate că prea succintă, de a spune istoria creștinismului în Europa și în lumea occidentală, în general, într-un mod aproape complet diferit de grandioasa narațiune a unei modernități mulțumite de sine, ce s-a bucurat de o atât de mare autoritate în ultimele două secole și jumătate.[…] Cu siguranță, ea nu are drept scop o valorizare reacționară a trecutului doar de dragul trecutului și nici o romantizare a Antichității creștine târzii sau a Evului Mediu. Din multe puncte de vedere, suntem într-adevăr norocoși că trăim în societăți moderne. Întrucâtva, scopul principal al cărții a fost recuperarea memoriei: reamintirea cuvenită a îndelungatului trecut creștin, de care sunt pe de-a-ntregul dependente atât de multe dintre principiile morale profunde ale modernității „luminate”, dar a căror memorie ideologia modernității se străduiește atât de mult să o suprime sau să o distorsioneze; și, de asemenea, o reamintire adecvată a multelor – și adesea necunoscutelor – violențe, atât a celor excesive, cât și a multora subtile, prin care s-a instalat și perpetuat modernitatea.”(p9-10).
O carte complexă, bine scrisă, profund ancorată în contemporaneitate, chiar dacă abordează o epocă istorică atât de îndepărtată în timp, o carte semnificativă, care merită abordată.
Lectură utilă, vigilentă și roditoare…
Dr. Valeriu Petrescu