Redescoperirea concepției biblice despre lume și viață
În această perioadă vorbim mult despre concepția despre lume și viață. Întreaga lume este mai apropiată. Trăim, virtual și practic, unii în curtea altora, indiferent de regiunea în care locuim. Atunci când medităm asupra concepției despre lume și viață ne este mai ușor să aruncăm o privire și asupra ideilor de bază, fundamentale. Adesea, atunci când, în mediul virtual sau în viața reală, ascultăm discuții aprinse despre subiecte fierbinți, recunoaștem concepții opuse despre lume și viață.
Majoritatea savanților ar fi de acord cu faptul că acest concept a devenit un element esențial al discursului academic din diferite domenii – de la filosofie la teologie, de la sociologie la antropologie – în urma devastării fizice și psihice lăsate în urmă de cel de-al Doilea Război Mondial. De atunci, estul și vestul și nordul și sudul s-au apropiat.
Concepția despre lume și viață a fost asociată adesea sufixului „-ism” – marxism, ateism, postmodernism, existențialism, nihilism – acesta apărând frecvent atunci când vorbim despre concepția despre lume și viață. Cu toate acestea, influența acesteia este mai puțin evidentă. Majoritatea dintre noi cunoaștem puțini marxiști, existențialiști sau nihiliști, însă putem observa influența adesea subtilă a acestor „-isme” asupra modului în care privim lumea din jurul nostru. Teologii Steve Wilkens și Mark Sanford menționează acest lucru în cartea lor Hidden Worldviews: Eight Cultural Stories That Shape Our Lives [Concepții ascunse cu privire la lume și viață: Povestiri cu încărcătură culturală care ne modelează viețile]. Potrivit acestora, dincolo de concepțiile cu privire la lume și viață formulate de principalele sisteme filosofice, există și sisteme de credință pe care trebuie să le avem în vedere. Cei doi le numesc „concepții ascunse cu privire la lume și viață” care, adesea inconștient, ne influențează întreaga viață.[i] În lista lor apar: individualismul, consumerismul, relativismul moral, naturalismul, filosofia New Age, tribalismul postmodern și salvarea prin terapie.
Definirea termenilor
Discuțiile cu privire la subiecte complexe trebuie să înceapă întotdeauna cu definiții. Iată câteva dintre posibilele definiții: Concepția despre lume și viață este structura care ordonează și aliniază toate elementele vieții și perspectivei noastre. Fără o structură mintală, ne este greu să înțelegem și să străbatem această lume. Aceia dintre noi care sunt cunoscători ai tehnologiei ar putea prefera următoarea definiție: concepția cu privire la lume și viață este sistemul de operare care le permite programelor să ruleze și să organizeze informațiile. Imaginați-vă computerul sau smartphone-ul fără un sistem de operare. Indiferent dacă acest sistem este MacOS, Windows, LINUX, iOS sau Android, instrumentele și jucăriile noastre nu ar funcționa fără sistemele lor de operare.
Iată și o definiție cu un caracter mai tehnic: „Concepția despre lume și viață cuprinde funcționarea mintală care dirijează acțiunile umane. Este baza mintală pentru interacțiunea ființei umane cu mediul social și cu mediul fizic… Este o perspectivă asupra lumii, un mod de a privi realitatea… Concepția oamenilor cu privire la lume și viață modelează și este modelată de mediul social și fizic în care se găsesc.”[ii]
Observați elementele cheie ale acestei definiții. Concepția despre lume și viață ne afectează funcțiile cognitive care, la rândul lor, ne dirijează acțiunile. Acționăm pentru că gândim într-un anumit fel. Concepția cu privire la lume și viață modelează modul în care interacționăm cu oamenii și cu lumea fizică din jurul nostru. Concepția cu privire la lume și viață ne ajută să înțelegem realitatea cu care ne confruntăm.
Nu ne putem schimba concepția despre lume și viață precum ne schimbăm hainele, mașina sau culoarea părului. Aceasta se îmbibă în noi pe măsură ce creștem într-o anumită cultură, într-un anumit context social și într-o anumită epocă. Transformarea concepției despre lume și viață este unul dintre cele mai provocatoare lucruri cu care ne-am putea confrunta vreodată. Vorbiți cu orice misionar occidental care lucrează într-o altă cultură decât cea occidentală și, mai devreme sau mai târziu, veți ajunge și la subiectul concepției despre lume și viață. Schimbarea concepției despre lume și viață, mai ales a celei ascunse, este complexă și implică elemente cognitive și afective care depășesc cu mult simplul acord cu o serie de afirmații de pe certificatul de botez.[iii]
Mañana
În anul 1995, eu și soția mea ne-am mutat în Lima, Peru. Tocmai îmi terminasem studiile de doctorat și am fost chemați pentru a preda la universitatea adventistă din Ñaña, din apropierea capitalei. Nu vorbeam încă limba spaniolă și am trăit un puternic șoc cultural. Șocurile culturale apar atunci când se ciocnesc concepții diferite cu privire la lume și viață, concepții care accentuează valori distincte. Casa noastră din campus fusese recent renovată, iar la sosirea noastră toaleta încă nu avea capac și husă pentru capac. Eram misionari și credeam că în Peru era ceva normal ca toaletele să nu aibă capace și huse, iar noi ne-am spus că misionarii autentici nu se plâng.
Într-unul dintre primele sabaturi am fost invitați să luăm masa împreună cu prietenii din campus. Imaginați-vă încântarea noastră când am văzut o toaletă cu capac și cu husă în baia lor. „Chantal, au capac la toaletă!”, am strigat entuziasmat când m-am grăbit să mă alături familiei la masă. Gazdele noastre m-au privit curioase. De ce ar duce la o asemenea reacție un simplu capac de toaletă?
Când au auzit despre ce era vorba, au râs. „De ce nu mi-ați spus mai devreme?”, a întrebat gazda noastră. Vor rezolva problema mañana [mâine]”, ne-a spus el, în calitate de administrator al universității. Mañana a devenit 14 zile – iar noi am învățat o lecție valoroasă despre concepția despre lume și viață a unei alte culturi și unele dintre valorile ei fundamentale. În Peru, timpul era diferite de timpul din culturile noastre.
De la simpla concepție despre lume și viață la concepția biblică despre lume și viață
Fiecare persoană are o concepție despre lume și viață – indiferent dacă își dă sau nu seama de acest lucru. Cu toate acestea, în calitate de creștini, suntem conștienți de faptul că avem nevoie de un fundament mai solid pentru concepția noastră despre lume și viață, un fundament care să poată transcende elemente precum cultura și integrarea în societate. Avem nevoie de o concepție despre lume și viață care să fie ancorată în Scriptură. Întrebarea este: Care este concepția biblică despre lume și viață? Cum o recunoaștem și o înțelegem? Cum ne-o putem însuși? Cum ne putem raporta la texte scrise cu mii de ani în urmă, într-o realitate istorică îndepărtată de a noastră?
Am putea face ceea ce au făcut mulți gânditori și teologi creștini înaintea noastră. Am putea alege un sistem filosofic sau teologic deja existent și să îl folosim ca plan pentru a înțelege viziunea Scripturii cu privire la lume și viață. Teologi precum Augustin sau Toma de Aquino au aplicat cadrul filosofic al filosofilor greci precum Platon sau Aristotel, căutând să formuleze o teologie și o concepție despre lume și viață creștine.
Problema acestei abordări este faptul că suprapune un sistem extern și adaptează Scriptura la acel sistem. În această abordare, Biblia se subordonează filosofiei. Secole la rând, gânditorii creștini au urmat această cale, ducând adesea la interpretări distorsionate ale Cuvântului lui Dumnezeu.
O abordare mai logică – și mai sigură – ar fi să începem cu autodescoperirea lui Dumnezeu în Scriptură. Limba ar putea constitui, cel puțin la nivel de posibilitate, o problemă din moment ce Dumnezeu a ales să se descopere în ebraică, aramaică și greacă, într-o cultură mediteraneeană care se află la o distanță de ani lumină de realitatea de pe Fifth Avenue din New York sau de pe Ku’damm din Berlin. Din fericire, există traduceri bune și o mulțime de informații cu privire la contextul cultural și istoric pentru a putea înțelege mai bine Scriptura – chiar dacă nu stăpânim limbile biblice.
Să ne concentrăm asupra a șapte elemente cheie ale unei concepții biblice despre lume și viață care reies chiar din Scriptură. Considerați-le ca fiind sine qua non.
Existența lui Dumnezeu
Existența lui Dumnezeu și implicarea Sa în această lume nu este niciodată argumentată, motivată sau explicată. În Scriptură nu există o ontologie reală a lui Dumnezeu. Existența Sa este de la sine înțeleasă.
Am crescut într-o cultură cu o concepție despre lume și viață aproape diametral opusă acestui element al concepției biblice despre lume și viață. Raționalismul și știința au uneltit pentru a ridica rațiunea la rangul de gardian al valorilor noastre. Cauza și efectul par să nu mai lase loc pentru Dumnezeu, care este plasat undeva în afara acestui sistem și totuși acționează în interiorul lui.
Oamenii care trăiau în cultura și epocile în care a fost scrisă Scriptura au împărtășit această perspectivă premodernă – deși distorsionată. Aceștia aveau numeroși zei care arătau ca niște ființe umane certărețe, iraționale, impulsive și manipulatoare. Politeismul a fost metoda lui Satana de a distrage atenția oamenilor de la acest adevăr fundamental că Dumnezeu reprezintă un element fundamental în orice ecuație.
Dumnezeu este Creatorul
Dumnezeul Creator este un alt element fundamental al unei concepții biblice despre lume și viață. În Geneza 1 și 2, nimeni nu încearcă să explice creația. Aceasta este prezentă în toată Biblia. Orice cititor conștiincios al Bibliei trebuie să admită faptul că Dumnezeu este Creatorul tuturor ființelor vii. Yahweh, Dumnezeul Creator, este o certitudine în lumea biblică.
Putem descoperi multe despre concepția despre lume și viață a unui grup dacă analizăm rugăciunile și închinarea lui. Atunci când citim psalmii, studiem profeții sau aprofundăm scrierile lui Pavel știm, fără nicio îndoială, că Dumnezeu este Creatorul. De la Geneza la Apocalipsa, El este descris ca fiind Creatorul. Această perspectivă biblică fundamentală creează un conflict grav într-o lume care a acceptat de deplin teoria evoluției.
Puterea comunității
Comunitatea este un alt element cheie al concepției biblice despre lume și viață. Dumnezeu creează în cadrul comunității. Duhul Sfânt și Iisus iau parte la actul creator al lui Dumnezeu (consultați Geneza 1:1-2,26; Ioan 1:3; Efeseni 3:9). Deși în Geneza 1 și 2 nu este precizat numărul persoanelor care formează Divinitatea, mărturia generală a Scripturii indică faptul că Dumnezeu a creat în comunitate. Comunitatea este o valoare importantă în cadrul concepției biblice cu privire la lume și viață.
Deși Biblia este foarte echilibrată atunci când face distincția între „eu” și „noi” în ceea ce privește mântuirea, „noi” pare a fi modul de operare predominant. Avraam și familia sa reflectă pronumele „noi” – să ne gândim la circumcizie, care este semnul legământului care se aplică tuturor membrilor de gen masculin din casa lui Avraam (cf. Geneza 17:10-27). Iisus a slujit în comunitate. Pavel ne spune că biserica este un trup (1 Corinteni 12:12-31) – o comunitate a părților trupului care au nevoie unele de altele. O concepție biblică despre lume și viață ne provoacă să privim dincolo de „eu” spre „noi”. Ea reflectă comunitatea reprezentată în Trinitate.
Dumnezeu și istoria
Dumnezeu se implică în istoria omenirii. El nu este departe sau distant. El nu Și-a uitat creația, iar atenția Sa nu a fost distrasă de la ea. Dumnezeu acționează de-a lungul istoriei și o creează. Acesta este un aspect greu de acceptat pentru cei care au o concepție raționalistă cu privire la lume și viață, în care istoria este considerată a fi un sistem închis, care funcționează în concordanță cu legea cauzei și efectului.
Istoria, așa cum este prezentată de Biblie, are la bază realitatea creației; este teologică (adică Dumnezeu există și acționează în ea); este selectivă, interpretativă, biografică și intenționată. O concepție biblică despre lume și viață trebuie să recunoască implicarea lui Dumnezeu în istorie.
Păcatul este real
Iată un alt element al unei concepții biblice despre lume și viață: păcatul a schimbat totul – cu excepția dragostei lui Dumnezeu. Păcatul s-a infiltrat în toate procesele, în toate relațiile, în toate modelele de gândire și în toate faptele. Geneza 3 nu este un mit, ci o realitate care afectează fiecare moment al vieților noastre. Păcatul ne-a despărțit de Dumnezeu și ne-a lăsat fără speranță și fără adăpost.
Avem nevoie de un Mântuitor
„Avem nevoie de un Mântuitor” nu este un clișeu sau o autoflagelare mecanică. Scriptura este plină de relatări care ilustrează acest adevăr fundamental. Nu ne putem ridica prin propriile puteri. Majoritatea religiilor lumii includ o modalitate de a învinge păcatul și de a găsi mântuirea. Ne rugăm, plătim, facem fapte bune, încercăm să îl învingem prin forțe proprii – dar nu există un înlocuitor pentu un Mântuitor. Nu ne putem găsi calea spre Cer și nu putem ieși din nisipurile mișcătoare ale păcatului prin fapte. Ajutorul trebuie să vină din afara noastră.
Perspectiva conflictului cosmic
În cele din urmă, privim la propriile vieți și la lumea din jurul nostru prin prisma conflictului cosmic. După căderea în păcat, Pământul a devenit un câmp de luptă. Viața nu e corectă. Dumnezeu nu e de vină, deoarece există un dușman care caută în permanență să distrugă și să schimbe scopul lui Dumnezeu pentru această planetă. „Satana face în mod constant eforturi pentru a denatura caracterul lui Dumnezeu, natura păcatului și adevăratele probleme care sunt în joc în marea luptă”, scrie Ellen White. „Argumentarea sa care induce în eroare le dă oamenilor permisiunea de a păcătui. În același timp, el duce la formarea de concepții false despre Dumnezeu, astfel încât aceștia să-L privească mai degrabă cu frică și ură decât cu dragoste.”[iv]
Schimbarea concepției despre lume și viață
După ce am absolvit liceul, am decis împreună cu trei prieteni să călătorim prin Peninsula Scandinavă. Am pus la un loc banii pe care îi aveam și am cumpărat un vechi microbuz Mercedes pe motorină care fusese folosit cinci ani în construcții, l-am adaptat pentru a putea dormi în el, l-am vopsit și am călătorit mai mult de 12 000 de km prin Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia.
Dincolo de cercul polar, nu am văzut întuneric timp de șase săptămâni. Am făcut drumeții prin Laponia, unul dintre cele mai izolate și singuratice locuri din nordul Finlandei. Nu existau cărări sau drumuri. De fapt, în cele patru zile în care am mers pe jos prin Laponia nu am văzut nicio altă ființă umană. Aveam o hartă schematică, o busolă – și mici piramide de piatră așezate de alți călători pe mici coline într-o câmpie altfel monotonă de permafrost. Nu am uitat niciodată micile piramide din pietre care ne-au ajutat să ne orientăm.
O concepție biblică despre lume și viață care are la bază Scriptura ne îndreaptă în direcția corectă – direct în brațele lui Iisus, Dumnezeul veșnic al Cărui Cuvânt a creat viața și ale Cărui cuvinte finale pe cruce – „S-a sfârșit” – ne-au dat ultimul indiciu cu privire la adevăratul sfârșit.
Schimbarea concepției despre lume și viață este dificilă. O viziune biblică despre lume și viață este nonconformistă și merge dincolo de acceptarea rațională și acordul intelectual. Zi de zi, suntem loviți de mass-media, care are alte concepții despre lume și viață. În cele din urmă, ca și în cazul nașterii unui nou-născut, creștinul trebuie să se nască din nou (vedeți Ioan 2), avem nevoie de Duhul lui Dumnezeu pentru a realiza zilnic această schimbare. Este o lucrare de o viață – și necesită predarea noastră zilnică.
„Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi” (2 Corinteni 5:17).
Despre autor: Gerald A. Klingbeil este redactor asistent al Adventist Review.
Sursa: Adventist Review
[i] Steve Wilkens & Mark L. Sanford (2009), Hidden Worldviews: Eight Cultural Stories That Shape Our Lives. Downers Grove, Illinois: InterVarsity, pag. 12, 13.
[ii] Ronald A. Simkins (1994), Creator and Creation: Nature in the Worldview of Ancient Israel. Peabody, Massachusetts: Hendrickson, pag. 23, 24.
[iii] Analizați lucrarea utilă a lui Kelvin O. Onangha, „Towards a Missiological Model for Worldview Transformation Among Adherents to African Traditional Religions in Yotubaland” [Spre un model misiologic pentru transformarea concepției despre lume și viață printre adepții religiilor tradiționale africane din Yorubaland] (lucrare de doctorat, Seventh-day Adventist Theological Seminary, Andrews University, 2014). Pe baza cercetărilor primare, Onangha formulează o teorie a transformării concepției despre lume și viață care presupune: (a) explicații biblice mai bune care să contracareze presupozițiile existente; (b) necesitatea de a descoperi puterea Evangheliei într-un mediu caracterizat de orientarea spre putere; și (c) importanța experimentării unei relații personale cu Hristos pentru a înlocui rolul clarvăzătorului din cultura respectivă.
[iv] Ellen G. White (1982), From Here to Forever. Mountain View, California: Pacific Press Pub. Assn., pag. 348.